Treceți la conținutul principal

Atelierele creative: Părinți și copii de poveste



Nu e dezvoltare emoțională, dar cu siguranță poate fi emoția dezvoltării. Nici curs de actorie nu e, deși ne inversăm rolurile, să explorăm pielea de copil și pe cea de părinte. Nici curs de pictură nu vrea să fie, dar desenăm împreună povești care vor învia pe ecranul de umbre. Nici sfaturi nu dăm, însă poveștile create în doi (adult și copil) ne pot surprinde oricând cu câte-o privire nou-nouță.

Vă facem chemare la trei întâlniri, duminică de duminică, pe 9,16, 23 noiembrie, între orele 13.30 - 15.00. Să veniți doi câte doi, copil și părinte/bunic/unchi sau alte grade afectuoase de înrudire. 

Va fi rost de:
-jocuri cu rost (cunoaștere, relaxare, încredere, comunicare, exprimarea emoțiilor, creativitate de la fapte banale, cotidiene duse în fantastic);

-felii de poveste pe diverse teme (răbdare, afecțiune, n-ai voie!, n-am timp!, gelozie, greșeală, plictiseală, amintiri etc.) care vă invită să le continuați în echipă, să nu plece neterminate prin lume;

- încreionarea celei mai interesante povești din fiecare echipă adult- copil (talentul la desen nu este apreciat cu neapărare, mai degrabă originalitatea și curajul), dezvoltarea, decuparea personajelor și ridicarea lor pe ecranul de umbre.

Mediatori: Lala Misosniky și Ligia Toniță

Absolventă de artă teatrală, Lala Misosniky e îndrăgostită și de arta plastică. Printre ultimele ei isprăvi se află regia unui spectacol surprinzător, adevărat și emoționant, ”Talk to the bomb” de Rucsandra Pop și prestația, în calitate de mămică actriță, din ”Habemus bebe”, la WASP. Mă bucur deci că am găsit un om pe sufletul meu pentru această aventură.

Tarif: 150 lei/ 3 ședințe/ copil + adult

Loc: Incubator 107, strada Traian 107, zona Hala Traian, sector 2
Înscrieri până pe 2 noiembrie la adresa: ligia_tonita@yahoo.com sau tel 0727 059 590


Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Buzunarul cu poezie IV

In varful picioarelor (Jesus Lopez Pacheco) In varful picioarelor - soarele. In varful picioarelor - luna, inalta, in varful picioarelor - o fetita cum nu cunosc alta. In varful picioarelor fetita coarda o sare Sta si- o priveste toata lumina din soare. In varful picioarelor - soarele, in varful picioarelor - luna - hai una, hai doua, hai doua, hai una. Tara de azur (Vasile Nicolescu) Deschizand cartea cu poze colorate si lipind-o de fereastra expresului, copilul striga fericit: "Priviti si voi lumea, dragii mei, minunati-va!" Si fluturii, iepurii, pisica si cainele, mingea si scara, galetusa, penele colorate pornira in zbor

Cursul de artă dramatică Imaginario: 19 septembrie 2026- 12 iunie 2027

            De 19 ani am lucrat la peste 70 de spectacole,  construite pe texte dragi copiilor:  *pline de miez (”Momo”, ”Profetul”, ”Cutia cu lumină”, ”Magazinul cu jucării”, ”Jurnalul lui Adam și al Evei”, ”Clișeu”, ”Extraterestrul care își dorea ca amintire o pijama”);  *pline de năstrușnicii (”Habarnam și bagheta magică”, ”Pippi Șosețica”, ”Trei fapte bune la rând”, ”Iar am necazuri, copii!”, ”Bomboana educativă”, ”La drum, Apolodor”, ”Mai departe de hârțoagă”, ”Ludice”, ”Țara celor o mie și una de mendre”, ”Cutia cu vise”, ”Ziua când a fugit Somnul”, ”Povestea regelui supărat pe clovn”, ”Bim! Bam! Buf!”...) ;  *muiate în energia poveștilor nemuritoare (”O poveste cu scufiță”, ”Cine-i mai frumoasă?”, ”Motanul încălțat”, ”Dumbrava minunată”, ”Fetița care s-a jucat cu foarfeca în cartea cu povești”, ”Iedul cu trei capre”, ”Prințesa și porcarul”, ”Fata moșului cea cu minte”) .            Tot așa...

Atelierele Creative Imaginario IV: Povestea semnelor cu Monica Andrei Coconu, 3 martie 2018

Monica Andrei Coconu este profesoară de engleză la British Council. Dar nu în calitatea aceasta am invitat-o. Ci pentru că Monica e printre puținii oameni mari care învață tot timpul și se minunează. M-au mirat și pe mine săpunurile cu tot felul de mirosuri și forme, făcute de ea, cremele fine și pline de prospețime pe care a învățat să le facă în căminul ei. Am chemat-o anul trecut să ne arate cum e cu săpunul, dar mi-a explicat că nu e treabă de copii. Când am văzut că acum și-a cusut o ie întreagă cu mânuța ei, vă închipuiți că iar am început să mă leg la vorbă cu ea:) Uite că a acceptat! ”Un atelier pentru mâini harnice și iubitoare de povesti. Vom coase povești cu semnele noastre românești și trainice. Povesti despre cer, pământ,ape și viata noastră cu ele. Vom desena semnele pe un tricou (pe care vă rog să-l aduceți de acasă) și le vom coase conturul cu lănțișor. Curajoșii să aibă măcar 8 ani și să vină cu răbdarea la ei. Eu sunt abia de un an îndrăgostită de cu...