Până să strige Habarnam că s-a rupt o bucată din soare, sâmbătă am găsit timp să facem ceva treburi cu scufundări, fâl- fâl, bi -bip și alte onomatopeice ipostaze.
Actorie, dezvoltare emoțională, dans contemporan, ateliere creative pentru copii și adulți.
4.29.2014
Prin povești cu umbre
Azi. Am plecat într-o expediţie (adică... într-o aventură de poveste...că nu ştim exact ce e cu...cu vântul ăsta de expediţie). Prima a fost Sala oglinzilor. Aici am şters bine oglinda, ne-am minunat cât am putut de noi şi... ne-am cam rătăcit. Ne-am împiedicat de liane (mai ales Ioana şi Tara). Aşa a descoperit Ioana şi trucul care ne-a eliberat din Sala oglinzilor...prea mult timp petrecut aici, devenise o capcană. Prea ne minunam în oglindă de ceea ce ne place la noi! Bine, Mihnea nu s-a prea minunat. Ştia deja. Apoi, un mic popas în Sala cu linişte şi odihnă. Aici am căscat ochii mari şi ne-am întins curiozitatea cât am putut de sus. Plictiseala şi sora ei oboseala, au dispărut cât ai zice de trei ori Sforrr-Sforrr!- Gâdi-Gâdi! De asta s-a ocupat Ina...şi Emma. Alte peripeţii şi ne-am întors acasă. Of! setea asta nu ne dă pace! Evident, am plecat imediat în cautare de apă. Unde credeţi că am ajuns? Ei, da! chiar la Muzeul poveştilor. Aici, Ligia şi vecinii noştri de joacă (mulţumim! mulţumim!) ne-au picurat câteva secrete despre umbre, lumini, case vântuite şi flori care cresc atât de mari de ies şi din poveste. Iată!
(Grațiela Albișor, coordonator la Atelierul de dezvoltare emoțională prin teatru)
(Grațiela Albișor, coordonator la Atelierul de dezvoltare emoțională prin teatru)
4.03.2014
Ieșirea în lumină
Culorile aleargă printre degete, copiii sporovăiesc. Vorbim despre Pașa leuțul. Elefantul, baobabul, leuțul, crocodilul, toate încep să prindă linii ferme și mândre. Acum fac deja baie de culori grăbite.
Lângă mine, Maria stă cu palma căuș peste foaia albă, protejând-o.
-Tu?
Dezvăluie prudent comoara:o zebră.
- Minunaaat. Te rog să o faci mai mare.
Maria o creionează iar, iar o acoperă stânjenită, însă palma i-a rămas acum în urmă.
Lângă mine, Maria stă cu palma căuș peste foaia albă, protejând-o.
-Tu?
Dezvăluie prudent comoara:o zebră.
- Minunaaat. Te rog să o faci mai mare.
Maria o creionează iar, iar o acoperă stânjenită, însă palma i-a rămas acum în urmă.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)
Cursul de artă dramatică Imaginario: septembrie 2023- iunie 2024
De 16 ani am lucrat la peste 70 de spectacole, construite pe texte dragi copiilor: pline de miez (”Momo”, ”Profetul”, ”Cutia c...
-
In varful picioarelor (Jesus Lopez Pacheco) In varful picioarelor - soarele. In varful picioarelor - luna, inalta, in varful picio...
-
Naiva de Maurice Fombeure Si regele, facand un semn, Eu, zise, vreau magarul meu Sa aiba clopotel de lemn. Regina zise: vreau pe asin Sa f...
-
Momo și hoții de timp, 15 iunie 2014, Teatrul Nottara, Sala George Constantin Ca n'existe pas! 15 iunie 2014, Teatrul Nott...