Treceți la conținutul principal

Atelierul de Poveste:Ce-mi place-mi place!

Povestitor: Bogdan Cristea, 5 ani





A fost odata o gargarita care mergea, mergea, mergea, pana a dat peste o pisica.


-Ce faci, pisicuta?


-Ei, ce sa fac?


-Ce cauti, ca nu mi-ai spus inca?


-Soricei.


-De ce mananci soricei?


-Asa. Sau pasari.


-De ce mananci si pasari?


-Asa imi place mie. Ce sa mai mananc?


-Mancare de pisici. Am vazut eu un magazin pe-aici.

Dupa aceea a venit Sacalul.


- Ce faci, Sacalule? intreaba Pisica.


-Ce sa fac, nu gasesc nimic, padurile sunt pline de oameni...cum sa scap eu de ei, ca nu mai pot de oameni?


-Cum scap eu de oameni? Ma prefac ca sunt buna, zice Pisica.


- Asa o sa fac si eu. Pa, Pisicuta!


Pisica se plimba, se plimba, se plimba (fara Gargarita, care a plecat in treaba ei).


-Ce sa fac eu pe-aici? Nu stiu ce sa fac. Ma gandesc...Aici nu e niciun soricel, nicio mancare, nimic! Pentru pisici. Nicio minge...Cainii or sa alerge dupa mine...Oo! Daca ei sunt langa mine, sa ma atentionati!


(Bogdan cauta un caine. N-avem! - Prefa-te ca sacalul ala e un caine. Vezi ce idee buna am, mai spune Andrei)


Da, si vine un caine foarte mare.


-Of, ce sa fac eu cu Cainele langa mine? Uite ca se duce dupa minge.


(S-a pierdut mingea. O cautam)


Dar mingea s-a dus apoi poing, poing, pana la Pisica.


-Ce-mi place, -mi place! Tra la la!


Dar a pierdut si ea mingea si a ajuns in padure, unde s-a intalnit cu un iepuras.

-Buna, Iepurasule!

-De ce zici "buna" ca nici nu ma cunosti?


-Asa, ca sa te salut si eu...Vrei sa fim prieteni?


-Da.


Asa. Si s-a terminat povestea.
Etichete:

Comentarii

Trimiteți un comentariu

Postări populare de pe acest blog

Buzunarul cu poezie IV

In varful picioarelor (Jesus Lopez Pacheco) In varful picioarelor - soarele. In varful picioarelor - luna, inalta, in varful picioarelor - o fetita cum nu cunosc alta. In varful picioarelor fetita coarda o sare Sta si- o priveste toata lumina din soare. In varful picioarelor - soarele, in varful picioarelor - luna - hai una, hai doua, hai doua, hai una. Tara de azur (Vasile Nicolescu) Deschizand cartea cu poze colorate si lipind-o de fereastra expresului, copilul striga fericit: "Priviti si voi lumea, dragii mei, minunati-va!" Si fluturii, iepurii, pisica si cainele, mingea si scara, galetusa, penele colorate pornira in zbor
Trimiteți un comentariu
Citiți mai multe

Cursul de artă dramatică Imaginario: 19 septembrie 2026- 12 iunie 2027

            De 19 ani am lucrat la peste 70 de spectacole,  construite pe texte dragi copiilor:  *pline de miez (”Momo”, ”Profetul”, ”Cutia cu lumină”, ”Magazinul cu jucării”, ”Jurnalul lui Adam și al Evei”, ”Clișeu”, ”Extraterestrul care își dorea ca amintire o pijama”);  *pline de năstrușnicii (”Habarnam și bagheta magică”, ”Pippi Șosețica”, ”Trei fapte bune la rând”, ”Iar am necazuri, copii!”, ”Bomboana educativă”, ”La drum, Apolodor”, ”Mai departe de hârțoagă”, ”Ludice”, ”Țara celor o mie și una de mendre”, ”Cutia cu vise”, ”Ziua când a fugit Somnul”, ”Povestea regelui supărat pe clovn”, ”Bim! Bam! Buf!”...) ;  *muiate în energia poveștilor nemuritoare (”O poveste cu scufiță”, ”Cine-i mai frumoasă?”, ”Motanul încălțat”, ”Dumbrava minunată”, ”Fetița care s-a jucat cu foarfeca în cartea cu povești”, ”Iedul cu trei capre”, ”Prințesa și porcarul”, ”Fata moșului cea cu minte”) .            Tot așa...
Trimiteți un comentariu
Citiți mai multe

Atelierele Creative Imaginario IV: Povestea semnelor cu Monica Andrei Coconu, 3 martie 2018

Monica Andrei Coconu este profesoară de engleză la British Council. Dar nu în calitatea aceasta am invitat-o. Ci pentru că Monica e printre puținii oameni mari care învață tot timpul și se minunează. M-au mirat și pe mine săpunurile cu tot felul de mirosuri și forme, făcute de ea, cremele fine și pline de prospețime pe care a învățat să le facă în căminul ei. Am chemat-o anul trecut să ne arate cum e cu săpunul, dar mi-a explicat că nu e treabă de copii. Când am văzut că acum și-a cusut o ie întreagă cu mânuța ei, vă închipuiți că iar am început să mă leg la vorbă cu ea:) Uite că a acceptat! ”Un atelier pentru mâini harnice și iubitoare de povesti. Vom coase povești cu semnele noastre românești și trainice. Povesti despre cer, pământ，ape și viata noastră cu ele. Vom desena semnele pe un tricou (pe care vă rog să-l aduceți de acasă) și le vom coase conturul cu lănțișor. Curajoșii să aibă măcar 8 ani și să vină cu răbdarea la ei. Eu sunt abia de un an îndrăgostită de cu...
Trimiteți un comentariu
Citiți mai multe