MOMO a noastra, ca si cea “nascuta” de Michael Ende, are o indeletnicire minunata, comuna tuturor copiilor: ii place sa se joace. Nu cu papusi mecanice si sofisticate, care repeta vesnic acelasi lucru, ci cu papusi simple, care urmeaza fidel fantezia copilului.Jocul este cel mai important lucru pentru copii, in rand cu hrana materiala. Daca nu ne credeti pe cuvant, va rugam numai sa cititi cateva randulete din spusele specialistilor, psihologi, psihosociologi sau asistenti familiali:
1.Beatrice Cooper- Royer, psiholog:
“Jocul este o activitate sanatoasa, care hraneste creativitatea si favorizeaza dezvoltarea cerebrala. Este fundamental in dezvoltarea copilului. Prin joc, el isi exprima
e sine; totusi, constatam o apriga diminuare a lor, mai ales in ultimele doua decenii. Situatia aceasta este fructul a numerosi factori, in stransa legatura intre ei, ca: popularitatea enorma a televiziunii, a jocurilor video si calculatorului, teama parintilor pentru securitatea copiiilor lor si lipsa spatiilor de joaca de calitate, din proximitatea domiciliului.Freud spune ca jocul este munca, meseria copilului…Nu stiu daca expresia e potrivita, dar ce este sigur e ca JOCUL ESTE PENTRU COPIL CEL MAI SERIOS LUCRU DINTRE TOATE! Nu e nimic surprinzator in asta, caci una dintre functiile evidente ale acestei indeletniciri este relaxarea si exteriorizarea tensiunilor acumulate.”
2. Dr. Martine Delfos, psiholog, psihoterapeut pentru copii
“LASATI COPIII SA-SI ALEAGA SI SA-SI INVENTEZE JOCURILE, pentru ca acesta este un mijloc minunat de a descoperi lumea. E in joc viitorul lor ca adulti. Jucandu-se, ei invata sa traiasca! Chiar daca nu va dati seama intotdeauna nici ce au invatat ei concret, nici i
n ce fel au facut-o….dintr-o data veti fi surprinsi ce progrese pot ei sa realizeze! De aceea, va sfatuiesc sa-i lasati pe ei sa-si aleaga jocurile, chiar daca alegerea lor nu se dovedeste prea “educativa”. De exemplu, cand baieteii se joaca de-a cowboy-ii nu inseamna ca vor ajunge sa se raneasca , ci ca isi masoara capacitatea de a se impune si de a se face intelesi. Ati remarcat, cu siguranta, ca mamicile vor spune: “Opriti-va! O sa va raniti!”, in timp ce taticii ii incurajeaza adesea pe baieti si ii observa in tentativa lor de a se impune in fata colegilor de joaca.Copiii care nu se joaca destul, se dezvolta si se “implinesc” mai putin si asta se vede. In viata de adult, ei vor fi mai dependenti decat ceilalti, mai ales fata de parinti. Cand vedeti barbati purtand accesorii, cum ar fi ciorapii sau cravatele, cu ursuleti si mickey mouse, sau pe cei care citesc multe carti de copii, acestea sunt cel mai adesea persoanele care nu au avut timp sa fie copii.” (din Comunicarea cu copiii, de la ascultare la respect)
“Jocul este o activitate sanatoasa, care hraneste creativitatea si favorizeaza dezvoltarea cerebrala. Este fundamental in dezvoltarea copilului. Prin joc, el isi exprima
e sine; totusi, constatam o apriga diminuare a lor, mai ales in ultimele doua decenii. Situatia aceasta este fructul a numerosi factori, in stransa legatura intre ei, ca: popularitatea enorma a televiziunii, a jocurilor video si calculatorului, teama parintilor pentru securitatea copiiilor lor si lipsa spatiilor de joaca de calitate, din proximitatea domiciliului.Freud spune ca jocul este munca, meseria copilului…Nu stiu daca expresia e potrivita, dar ce este sigur e ca JOCUL ESTE PENTRU COPIL CEL MAI SERIOS LUCRU DINTRE TOATE! Nu e nimic surprinzator in asta, caci una dintre functiile evidente ale acestei indeletniciri este relaxarea si exteriorizarea tensiunilor acumulate.”
2. Dr. Martine Delfos, psiholog, psihoterapeut pentru copii
“LASATI COPIII SA-SI ALEAGA SI SA-SI INVENTEZE JOCURILE, pentru ca acesta este un mijloc minunat de a descoperi lumea. E in joc viitorul lor ca adulti. Jucandu-se, ei invata sa traiasca! Chiar daca nu va dati seama intotdeauna nici ce au invatat ei concret, nici i
n ce fel au facut-o….dintr-o data veti fi surprinsi ce progrese pot ei sa realizeze! De aceea, va sfatuiesc sa-i lasati pe ei sa-si aleaga jocurile, chiar daca alegerea lor nu se dovedeste prea “educativa”. De exemplu, cand baieteii se joaca de-a cowboy-ii nu inseamna ca vor ajunge sa se raneasca , ci ca isi masoara capacitatea de a se impune si de a se face intelesi. Ati remarcat, cu siguranta, ca mamicile vor spune: “Opriti-va! O sa va raniti!”, in timp ce taticii ii incurajeaza adesea pe baieti si ii observa in tentativa lor de a se impune in fata colegilor de joaca.Copiii care nu se joaca destul, se dezvolta si se “implinesc” mai putin si asta se vede. In viata de adult, ei vor fi mai dependenti decat ceilalti, mai ales fata de parinti. Cand vedeti barbati purtand accesorii, cum ar fi ciorapii sau cravatele, cu ursuleti si mickey mouse, sau pe cei care citesc multe carti de copii, acestea sunt cel mai adesea persoanele care nu au avut timp sa fie copii.” (din Comunicarea cu copiii, de la ascultare la respect)3.Patrice Huerre, psiholog
“Parintii confunda adesea timpul liber cu timpul pierdut. Ei incarca agenda fiului lor voind sa-i faca bine, gandind ca trebuie sa-i pregateasca viitorul. Or, clipele de pauza, de visare, chiar de plictiseala, sunt fundamentale pentru copii. In acest timp, copilul se construieste, creste. Daca nu e activ fizic, el e totusi in lumea lui interioara: se joaca cu gandurile si cu imaginatia lui. Parintii nu trebuie sa se ingrijoreze, exceptand, desigur, cazul in care copilul este absorbit prea mult timp in gandurile sale. In toate este nevoie de masura..Si de ce sa nu impartasim cu propriul copil aceste momente? Sa-l intrebam la ce se gandeste si sa intram in povestea lui. Va fi un moment de schimb intre parinti si copii, transformat in joc!” (din Faceti loc jocului!)
4.Jean Epstein, psihosociolog
“Jocul e viata copilului”, aceasta este incredintarea lui Epstein. Dupa spusele lui, jocul permite nu numai dezvoltarea individuala(psihica, motorie si senzoriala) a copilului, dar si cea familiala si sociala. Asa ca, dupa Epstein, jocul trebuie sa indeplineasca, in mod echilibrat, patru mari functii, relativ la atitudinea adultului fata de copil:
- sa il faca sa se joace: adultul impune copilului regulile jocului;
- sa ii dea sa se joace: adultul se multumeste sa-i dea copilului “ustensilele” (o foaie de hartie) necesare organizarii jocului sau;
- sa il lase sa se joace: adultul nu impune nimic copilului care este astfel lasat “stapan” peste jocul lui: este “ucenicia” libertatii;
- sa se joace cu el: adultul participa la joc, momentul pe care parintii il traiesc dintotdeauna cu placere.
Epstein insista pe importanta celei de-a treia functii, cand copilul are maxima libertate asupra jocului. Nu e necesar sa iti “ocupi” copilul cu orice pret, asa cum se intampla deseori in societatea contemporana, gasind pentru cel mic o mie si una de activitati. Dimpotriva, sunt importante pentru copil si momentele de singuratate si plictis. Altfel, supraincarcarea agendei va fi una din cauzele agresivitatii de mai tarziu.
- sa il faca sa se joace: adultul impune copilului regulile jocului;
- sa ii dea sa se joace: adultul se multumeste sa-i dea copilului “ustensilele” (o foaie de hartie) necesare organizarii jocului sau;
- sa il lase sa se joace: adultul nu impune nimic copilului care este astfel lasat “stapan” peste jocul lui: este “ucenicia” libertatii;
- sa se joace cu el: adultul participa la joc, momentul pe care parintii il traiesc dintotdeauna cu placere.
Epstein insista pe importanta celei de-a treia functii, cand copilul are maxima libertate asupra jocului. Nu e necesar sa iti “ocupi” copilul cu orice pret, asa cum se intampla deseori in societatea contemporana, gasind pentru cel mic o mie si una de activitati. Dimpotriva, sunt importante pentru copil si momentele de singuratate si plictis. Altfel, supraincarcarea agendei va fi una din cauzele agresivitatii de mai tarziu.
MOMO nu vrea sa dea sfaturi, dar va doreste “sa va grabiti mai incet” si sa va jucati mai des. Vom adauga in curand jocuri pentru pici. Bucurati-va de copii odata cu ei!
Comentarii